Avem nevoie de lideri…

Inainte de a intra in subiectul acestei saptamani as dori sa multumesc tuturor celor care ne-au adresat felicitari pentru lansarea siteului Clean Leader. Inca o data va indemn sa postati pe acest blog. Fiecare din voi are posibilitatea sa isi exprime opinia referitor la subiectul saptamanii accesand butonul “Comments” si postand propria opinie.
Un lung sir de intamplari petrecute inainte de a pleca in Statele Unite si multe opinii ce mi-au fost impartasite de cei din jurul meu, m-au facut sa abordez subiectul de saptamana aceasta. Afacerile in Romania sunt in mare parte conduse de manageri. Se simte o enorma lipsa a liderilor pe piata romaneasca.
Inainte de toate as dori sa fac cateva precizari cu privire la diferenta intre manageri si lideri. Multa lume considera cei doi termeni sinonimi. Si eu la randul meu nu faceam distinctia intre aceste doua categorii pana cand am avut ocazia sa cunosc lideri in lumea de afaceri americana, pana cand am invatat de la unul dintre ei ce inseamna sa fii nu doar un bun manager ci si un adevarat lider.
Intr-o companie, managerul este acea persoana ce are ca atributii planificarea, organizarea si controlul fortei de munca. La modul ideal ar trebui sa fie capabil sa motiveze angajatii, aspect nestiut de multi manageri. Pe de alta parte, un lider este un vizionar, un mentor, un inlesnitor. Liderul se dedica nevoilor celor din jur. Liderul este cel ce inspira. Liderul este cel ce da directie unei companii, liderul trebuie sa fie un bun cunoscator al relatiilor interpersonale, sa fie un individ concentrat pe obtinerea de rezultate superioare, sa fie un exemplu, fiind el insusi un individ capabil si toate acestea sa fie construite in jurul unor puternice trasaturi de caracter.
Intorcandu-ma de unde am pornit, piata romaneasca este in mare parte saturata de manageri. Mai rau este ca ducem lipsa chiar si de management capabil. Despre lideri nu este cazul sa mai pomenesc deoarece lipsesc cu desavarsire. Exista si o explicatie logica de ce nu avem lideri si anume pentru ca liderii nu se nasc, liderii se formeaza. Liderii se formeaza in generatii, suntem o piata tanara fara istorie, venim dintr-un comunism imbacsit si cu mare tristete trebuie sa recunosc ca nici nu vad cum o sa evoluam sub acest aspect in viitorul apropiat. Referitor la acest aspect promit sa revin pe larg in viitor.
Personal prevad un viitor apropiat destul de sumbru pentru piata romaneasca. Ne trebuie lideri care sa formeze alti lideri. Speranta mea este ca intrarea in Uniunea Europeana sa genereze automat o infuzie de lideri de pe pietele din vest pe piata romaneasca. Este singura noastra sansa spre mai bine, cel putin pe termen scurt nu vad o alta alternativa.
Suntem saturati de manageri, piata romaneasca are nevoie de strategi si vizionari. Cu atat mai rau, cu ce ne intampina multi manageri romani, cu inconsecventa in procesul decizional, cu promisiuni netinute, cu probleme personale ce se revarsa din belsug la locul de munca asupra angajatilor, cu mediu de lucru incordat, cu control exagerat, cu dead-lineuri ce nu pot fi niciodata atinse, cu o imensa nestiinta de a delega sarcini catre subalternii, cu o puternica concentrare pe propria realizare in cariera si cu o nestinsa dorinta de a face orice posibil sa mai avanseze un pas pe scara ierarhica.
Nu ajungem nicaieri in felul acesta. Avem nevoie de mentori. Avem nevoie de conducatori care sa ii protejeze pe angajati, sa le creeze un mediu optim pentru a se dezvolta in cariera lor. Avem nevoie de vizionari.
Cel mai important lucru pe care trebuie sa il stie un bun manager si un lider este sa fie consecvent. Consecventa in luarea decizilor, consecventa in relatiile cu angajatii si superiorii, consecventa in comportamentul propriu si in promisiuni. Nu exista greseala mai mare pe care poate sa o faca un manager sau un lider decat aceea de a nu fi predictibil, de a fi inconsecvent in ceea ce face.
Angajatii, subalternii, oamenii in general au nevoie sa cunoasca modele, au nevoie sa prevada comportamente, au nevoie sa stie ca un rezultat al unei actiuni personale va genera de fiecare data o singura reactie pentru o alta persoana. Mangerii trebuie sa cunoasca acest lucru, intelegerea si aplicarea acestui aspect este ceea ce sta la baza oricarui bun lider. Fie ca este vorba de un comportament coercitiv, fie ca e vorba de o reactie la un succes al unui angajat, de reactia la o gluma, managerii trebuie sa stie ca trebuie sa fie consecventi in reactiile lor. Sunt foarte putini manageri ce cunosc aceste aspecte, majoritatea sunt inconsecventi in comportament, nu isi respecta promisiunile si ca atare creeaza in jur numai frustrare, angajati nemotivati, stres, nemultumire generala. Ceva trebuie sa schimbe in managementul de pe piata romaneasca. Managerii trebuie sa invete ce inseamna responsabilitatea unei functii de conducere.
In incheiere as vrea sa va impartasesc unul din principiile dupa care ma ghidez…mai bine sa promiti mai putin si sa faci tot posibilul sa oferi mai mult decat sa promiti mai mult si sa nu fi in stare sa iti respecti promisiunea…

Arhiva comentarii:

Posted by Stefan Butuc
on March 2, 2006, 6:22 am
Draga Andrei,

In primul rind as vrea sa salut ideea unui “blog” pe un site apartinind unei firme …de curatenie. Exita cred, un tilc in aceasta asociere daca ne gindim ca orice discutie are, pe linga rostul comunicarii, si pe acela al unei igiene spirituale. Comunicam si pentru o mai bine asezare in lume, pentru a ne gasi “rostul” si a ne deparazita de preconceptii si ticuri. Asadar, pe linga un Clear Leader si un….Mind Cleaner.

Intorcindu-ne la discutia despre lideri si manageri as propune ca punct de plecare simpla definitie a celor doi termeni. Ambele concepte vin din engleza, desi leader ar avea un correspondent in romaneste, acela de conducator sau capetenie, adica un conducator de mase. Pe linga lider, manager e un termen cu o referinta mult mai restrinsa, marginindu-se mai mult la sfera afacerilor, a institutiilor si a altor forme de organizare. Am putea spune chiar ca “manager” apartine unei profesii, pe cind notiunea de lider cade in sfera vocatiilor. Iar ca orice profesie, managementul se poate invata, insa nu poate excela decit in momentul intilnirii cu un lider innascut. Doar in aceasta intilnire, am putea spune fericita, se poate vorbi de omul potrivit la locul potrivit. Particular la spatiul romanesc, aceasta se reduce doar la o problema de timp, aceea de a da timp liderilor, iata unii dintre ei scoliti in America, sa devina manageri.
Succes!

Posted by Marius Ganuci
on March 7, 2006, 5:58 pm
Salut,

In chestiunea cu liderii nu cred ca se pot forma. Mai precis nu se pot forma in persoane care nu s-au nascut asa. Se pot educa, scoli, pot sa invete tehnici si strategii, insa daca n-au scanteia in ei cred ca e in zadar. Daca omul nu simte un moment dificil al angajatilor sai, moment care poate chiar sa nu aiba legatura cu compania, daca rateaza un context in care trebuie sa ridice moralul sau sa tina un “speech” ad-hoc se cheama ca n-ar chemarea. Nu-mi dau seama cum poate cineva invata sa fie un vizionar, adica sa se proiecteze constant in viitor?

Cred ca undeva e o problema similara cu cea a stilului: poate sa fie au ba, si asta fara a fi cu adevarat o nenorocire.

Cat despre ce se intampla pe piata din Romania, nu stiu ce sa cred in afara a ceea ce se vede cu ochiul liber. Experienta personala si ce mai aflii de la prieteni sunt cam singurele unelte cu care se opereaza. Destul de sarace pentru a emite pareri despre piata romaneasca, si aici ma refer la persoana proprie. Asa ca pana la urma ce se poate afirma cu tarie despre asta e: “Nu stiu precis”.

Cred totusi ca mi-a scapat o sursa de informatii: presa, dar asta chiar ca e subiect de editorial. Poate alta data.

Posted by Fortune
on March 23, 2006, 10:09 am
…Il felicit pe cel care stie sa zica “Nu stiu”[aplauze]. Toata lumea le stie pe toate, isi da cu parerea, e desteapta, cum s-ar spune. Mai oameni buni, hai sa ne limita la ceea ce stim cu adevarat. Promovati specializarea. Un pic din toate nu inseamna nimic.

Avea dreptate Marius, in comentariul de mai sus, cand spunea ca experienta personala si ce mai sporovaiesc prietenii sunt surse de cunoastere pentru majoritatea. Cat despre presa, bine ca ti-a scapat. O cunostinta, sa nu se supere, repeta afirmand cu atata tarie ceea ce a aflat de la altii cu putin inainte, incat zici ca-i apartine. Aproape ca te convinge si pe tine ca-i apartine, care probabil tu ai fost cel care i-a spus.

Dar ma departez…toti le stiu pe toate si de fapt nimic. Nu o sa ma lansez aici definind, conjugand sau sintetizand idei si teorii. Si eu sunt de parere ca a fi lider e o trasatura a personalitatii, si totusi cand vorbim de lumea business-ului… e altceva. Nu vorbim aici de lideri ai maselor…persoane care iti insufla trairile lor pe care incepi sa le manifesti si tu. Ci de conducatori de grupuri, capetenii de companii, scuzati cuvantul dar nu m-am putut abtine, (ca la armatele de mercenari…oameni platiti sa faca ceea ce fac, in frunte cu alti oameni platiti sa ii conduca), care pot eventual sa te incurajeze, sa te motiveze, sa te faca sa crezi in ceea ce faci. Aici sunt de parere ca aceste trasaturi ale conducatorilor se pot invata, disciplina, se pot transmite mai departe. Nu ai scanteia aceea care hipnotizeaza, dar ai o atitudine si o tinuta care impun. Si cred ca in mediul de afaceri asta este forma potrivita a “leadership-ului”.

Posted by valentin pirvan
on August 14, 2008, 7:10 pm
si eu as fi interesat sa infiintez o firma de curatenie dar cam pare suprasaturata piata de asa ceva…pe de alta parte m as intreba…suprasaturata?…in romania?…pai daca vecinu deschide un magazin imi fac si io ….si tot ii merge…oricum eu a as merge pe langa curatenia pe care toti o ofera la standarde “excelente”???cu un alt tip de curatenie extrema…oricum lucrez de vreo 7 ani ,cum bine a zis “fortune” ca mercenar in acest domeniu pe vase de croaziera…de vreo trei ani am devenit lider nu sef departament sau manager cum ar fi denumirea tehnica…niciodata nu mi a placut sa fiu sef si nici nu m am considerat sef si de trei ani lucrez cu aceeasi oameni ….e foarte greu sa fii lider cand mai ai si alti sefi superiori….toti sunt invidiosi ca e singurul departament in care nu exista divergente nici pe plan profesional si nici interpersonal…cum sa devii lider?in primul rand tre sa stii tot ceea ce ii ceri unui angajat sa faca….foarte important….este ca in sistemul militar…daca un burtos iti cere sa executi 20 flotari razi in sinea ta si le executi in scarba…daca cel care iti cere sa le faci face cu tine o data corect ,repede si chiar mai multe atunci te ambitioneaza…pai ala cum poate si io nu?….dar depinde si de personalitatea fiecaruia….si ar mai fi un lucru important de care nici un angajator nu prea tine cont….multi din cei ce fac angajarile nici nu stiu ce sa angajeze pentru ca nu stiu cu ce se mananca meseria respectiva….am avut un coleg plecat in concediu si aveam nevoie de un inlocuitor…am primit o halterofila din rusia fara experienta cu grave probleme de limba engleza si peste o suta de kilo…cam greu avand in vedere faptu ca tre sa fii foarte rapid…dar sa nu mai bat campii vroiam doar sa mai spun ca la angajare nu se detaliza
job description ul si nu se precizeaza ca pentru banii care i primesti tre sa si muncesti….si ar mai fi de spus multe dar cu alta ocazie….pana atunci macar sufletele sa le avem curate in rest….. orice se poate curata…